CATUC și cartea tehnică electronică: ce se schimbă pentru executant din 25 august 2026

Ai citit un rezumat despre noul cod, ai lucrări în execuție și o recepție în toamnă, și te întrebi ce trebuie să schimbi la dosarele tale, nu la urbanism. La contractorii de instalații cu care lucrăm, cartea tehnică e deja un export din fluxul de construcții: dosarele aprobate pe parcurs sunt piesele cerute la final, în formatul pe care îl cere acum legea. Analiza arată ce schimbă Legea 169/2026 la cartea tehnică, ce predă executantul și când, cât costă lipsurile și cum se adună o carte electronică fără să aștepți platforma registrului.

Ce schimbă Legea 169/2026 la cartea tehnică: electronică și în registrul național

Cartea tehnică se întocmește obligatoriu în format electronic, se actualizează pe parcursul execuției sub coordonarea dirigintelui și se înregistrează în Registrul Național al Construcțiilor. Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC) a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august 2026 ca Legea nr. 169/2026 și a intrat în vigoare la 15 zile, pe 25 august 2026 (art. 575). Abrogă Legea 50/1991, Legea 350/2001 și aproape toată Legea 10/1995, din care rămân doar articolele 10 și 41 (art. 576).

Articolul care te privește direct e 529: „Este obligatorie elaborarea și întocmirea cărții tehnice a construcției în format electronic care se încarcă în Registrul Național al Construcțiilor” (Legea 169/2026, art. 529 alin. 2). Cartea se întocmește prin grija dezvoltatorului și se predă beneficiarului, iar „actualizarea cărții tehnice pe perioada execuției se realizează sub coordonarea dirigintelui de șantier” (art. 530 alin. 2 și 3). La înstrăinarea construcției, cartea se predă noului proprietar „în format fizic și digital”, iar varianta digitală se înregistrează în registru prin grija beneficiarului (art. 530 alin. 8 și 9).

Conținutul nu se schimbă: documentația de proiectare, de execuție, de recepție și de exploatare, întreținere și urmărire în timp (art. 530 alin. 1), adică aceleași patru grupuri pe care HG 273/1994 le numește capitolele A–D. Regulamentul de recepție rămâne aplicabil până e înlocuit (art. 583 alin. 1). Ce se schimbă e formatul, momentul în care se adună și locul unde ajunge.

Ce predă executantul și când: documentele cărții, înainte de recepție

Antreprenorul supune la recepție doar lucrări pentru care a predat documentele necesare cărții tehnice, notifică finalizarea și cere comisia, iar beneficiarul organizează recepția în 30 de zile. Formularea din lege e precisă: antreprenorul general răspunde de „supunerea la recepție numai a construcțiilor care corespund cerințelor de calitate și pentru care a predat beneficiarului/dezvoltatorului documentele necesare întocmirii cărții tehnice a construcției” (art. 452 lit. i). Tot el notifică finalizarea lucrării și solicită convocarea comisiei (art. 452 lit. n).

De partea cealaltă, dezvoltatorul trebuie să organizeze recepția „pe baza notificării transmise de executantul lucrărilor de construire” și să o finalizeze „în termen de 30 de zile de la primirea notificării” (art. 423 alin. 7). Codul nu prevede o recepție tacită dacă termenul trece, contrar unor rezumate din presă; prevede o contravenție pentru beneficiarul care nu organizează recepția (art. 570). Pentru tine, termenul e util altfel: după notificare, cele 30 de zile nu mai sunt timp de căutat declarații de performanță prin e-mail.

Comisia primește, prin dirigintele de șantier, cartea tehnică, manualul de utilizare și mentenanță, procesele-verbale de recepție și proiectul „as built”, al cărui nivel de detaliere se stabilește prin contractul dintre beneficiar și executant (art. 528). Nici recepția nu mai e un singur moment: la cererea executantului, cu avizul proiectantului, se pot face recepții parțiale pe obiecte sau tronsoane, inclusiv la lucrările aflate în execuție la intrarea în vigoare (art. 527 alin. 3 și art. 574). Fiecare bucată închisă vine cu documentele ei.

Amenzile pornesc de la 20.000 sau 50.000 lei și se prescriu de la faptă

Minimul amenzii pentru abaterile grave urcă de la 1.000 la 50.000 lei, nepredarea sau necompletarea cărții tehnice costă 20.000–50.000 lei, jumătatea plătită în 48 de ore dispare, iar prescripția curge de la faptă. Codul așază contravențiile pe trei trepte: 50.000–100.000 lei pentru abaterile de la lit. a) la m), 20.000–50.000 lei pentru lit. n) la ee) și 10.000–20.000 lei pentru restul, fără avertisment (art. 570 alin. 2 și 3). Legea 10/1995 pornea treapta de sus de la 1.000 lei (Legea 10/1995, art. 36).

Documentele stau pe două trepte. Pe cea de sus, „neprezentarea documentelor și a actelor solicitate de persoanele cu atribuții de control” și recepția făcută cu încălcarea legii (art. 570 alin. 1 lit. e și i). Pe a doua, nepredarea cărții construcției de către dezvoltator, necompletarea și nepăstrarea ei de către beneficiar și lipsa asigurării de răspundere civilă profesională la proiectanți, antreprenori și consultanți (art. 570 alin. 1 lit. r, t și dd). Amenda e a dezvoltatorului sau a beneficiarului, dar documentele pe care nu le poate preda sunt ale tale.

Două mecanisme fac amenda mai probabilă, nu doar mai mare. Regimul general al contravențiilor din OG 2/2001 nu se aplică (art. 581 alin. 3), deci dispare plata jumătății din amendă în 48 de ore pe care o permitea Legea 10/1995 (art. 38). Iar dreptul de a constata fapta se prescrie în 5 ani „de la data săvârșirii faptei” (art. 571 alin. 2), nu de la recepție, cum era înainte (Legea 10/1995, art. 39): un document lipsă din luna a patra a șantierului își are propriul termen.

Tot din 25 august, executanții au obligația unei asigurări pentru lucrările de construcții-montaj și a unei asigurări de răspundere civilă pe 10 ani de la recepție, ambele prezentate la începerea lucrărilor (art. 556). Iar din 1 iunie 2027 autoritățile contractante cer la licitațiile de lucrări certificatul de calificare tehnico-profesională eliberat de Asociația Română de Certificare a Operatorilor din Construcții, cu registru digital public (art. 383). Criteriile vin prin hotărâre de guvern; istoricul de lucrări documentat va conta.

Ce au găsit inspectorii în 2025: documentele cărții, întocmite necorespunzător

Inspectoratul de Stat în Construcții a suspendat 617 recepții și a respins 95 în 2025, iar printre deficiențele cu grad ridicat de repetabilitate numește documentele cărții tehnice întocmite necorespunzător. Sinteza pe 2025 numără 28.692 de activități de control în execuție, 7.284 de deficiențe, 2.216 sancțiuni și amenzi de 19,2 milioane lei (ISC, 2026). Cifrele sunt de dinainte de cod, cu minimul de 1.000 lei.

Formularea ISC merită citită întreagă, pentru că descrie exact ce lipsește la un executant obișnuit: „întocmirea necorespunzătoare a documentelor ce se constituie în cartea tehnică a construcției, fie prin lipsa documentelor de calitate ale produselor puse în operă, fie prin neînsușirea de toți factorii implicați a documentelor de calitate încheiate” (ISC, 2026). Adică declarații de performanță lipsă pentru materiale montate și procese-verbale semnate de două părți din trei. Aceleași două lipsuri de la fiecare recepție, acum cu treapta de amendă de deasupra lor.

Fără documente nu se facturează: lecția PNRR din septembrie 2026

La 1 septembrie 2026 sectorul avea 64 % din lucrările PNRR certificate și 33 % încasate, iar patronatul descrie șantiere la 50–60 % stadiu fizic decontate 5 %, din lipsa documentelor. Cifrele sunt ale lui Daniel Pițurlea, vicepreședinte FPSC: din circa 9,45 miliarde euro alocate sectorului, lucrările certificate însumau aproximativ 6 miliarde euro, iar constructorii încasaseră 3,1 miliarde (Agenda Construcțiilor, 2026). Cristian Erbașu, președintele federației, a spus același lucru mai direct: lucrări executate fizic la 50–60 % erau decontate 5 % „pentru că nu existau documente în spate care să le certifice” (Gândul, 2026).

Nu contează dacă ai sau nu lucrări PNRR. Mecanismul e general: situația de lucrări se certifică pe documente, iar documentele lipsă blochează factura, nu doar recepția. Un dosar de aprobare materiale fără versiunea semnată, un proces-verbal de fază determinantă cu o semnătură lipsă, o declarație de performanță cerută furnizorului de trei săptămâni: fiecare ține banii pe loc. Codul nou nu inventează problema, îi dă un format obligatoriu și un preț.

De aici o regulă pe care o aplicăm de dinainte de cod și care acum e și logica legii: cine semnează un document îl și arhivează, în același loc, în momentul semnării. Nu într-un fir de e-mail, nu în WhatsApp-ul șefului de șantier. Cartea electronică pe care o cere art. 529 e exact colecția documentelor arhivate așa, cu data și cu aprobatorii lângă fiecare.

Cum se adună cartea electronică pe parcurs

Fiecare document intră în carte în momentul semnării, legat de produsul montat și de articolul din lista de cantități, iar capitolul de execuție devine un export, nu o reconstituire. Ordinea lucrurilor nu se schimbă: articolul e ofertat din lista de cantități, aprobat în dosarul MAF, comandat, montat și documentat. Se schimbă doar unde ajunge fiecare piesă când apare.

Concret, dosarul de aprobare materiale intră în carte în versiunea aprobată, cu semnăturile dirigintelui, proiectantului și beneficiarului, nu în ultima trimisă. Declarația de performanță stă atașată produsului din bibliotecă și se refolosește pe toate proiectele în care e montat. Procesul-verbal de lucrări ascunse se generează din etapa de execuție și se semnează la momentul ei, de toate părțile. Când un echipament e înlocuit pe parcurs, fișa tehnică nouă înlocuiește vechea versiune în carte, nu doar în e-mail.

Ce lipsește se vede în timpul lucrării, când furnizorul încă răspunde și echipa e încă pe șantier. Așa arată cartea electronică a unui șantier de instalații în săptămâna 30, cu recepția peste două luni:

Ultimul rând e nou. Ordinul MDLPA nr. 975/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 711 din 26 august 2026, înlocuiește formularele autorizării cu 36 de modele noi, utilizabile în format fizic sau digital, între care înștiințările de începere a execuției către autoritate și către inspectorat (F_A_08 și F_A_09) și cele de încheiere (F_A_10 și F_A_11) (MDLPA, 2026). Sunt documente ale șantierului, cu dată, și intră în aceeași evidență ca restul.

În practică

La un contractor de instalații cu peste 100 de angajați și mai multe șantiere în paralel, versiunea aprobată a dosarului MAF intră în capitolul de execuție în momentul semnăturii, iar recepția e un export. Fluxul rulează pe același dosar din care se face aprobarea materialelor: biroul tehnic generează dosarul din biblioteca de produse, dirigintele, proiectantul și beneficiarul îl aprobă cu status per articol, iar la aprobare versiunea semnată se leagă de articolul din listă și de produsul montat.

Când codul a intrat în vigoare, nimic nu s-a schimbat în felul în care lucrează oamenii de acolo. Ce s-a schimbat e că formatul pe care îl produc oricum, fiecare document cu data, versiunea și aprobatorii lui, a devenit formatul pe care îl cere legea. La recepție, responsabilul de documentație alege proiectul și exportă capitolul de execuție; ce apare marcat lipsă e lucrul de făcut în săptămâna aceea, nu o surpriză în ziua comisiei.

Același articol are un traseu continuu: ofertat în lista de cantități, aprobat în dosarul MAF, documentat în cartea tehnică. Codul nou cere exact continuitatea asta, fără să spună cum se obține.

Unde nu se aplică

Codul se aplică imediat și fără norme (art. 575 alin. 2), dar în trei situații articolul nu-ți schimbă nimic.

• Lucrări fără autorizație și fără recepție formală, cum sunt reparațiile curente și întreținerea: nu se întocmește carte tehnică, deci păstrezi documentele de conformitate și atât.
• Lucrări recepționate înainte de 25 august 2026: cartea lor rămâne cum a fost predată; modul în care construcțiile existente intră în registru vine prin legislația secundară, nu prin efortul tău de acum.
• Firme care lucrează exclusiv ca subcontractor al unui antreprenor general: obligația de predare la recepție e a antreprenorului (art. 452), dar documentele tale sunt piesele lui, deci formatul contează la fel, doar destinatarul e altul.

Ce urmează

La următoarea lucrare, înainte de prima fază determinantă, decide pentru fiecare tip de document cine îl arhivează în momentul semnării și unde; e o decizie de o oră care produce cartea electronică fără să aștepți platforma registrului. Structura pe capitole și ce lipsește de obicei la recepție sunt în ghidul cărții tehnice.

Întrebări frecvente

Surse

1. Legea nr. 169/2026, Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august 2026) · 2026
2. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții (republicată), pentru comparație · 1995
3. HG nr. 273/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind recepția construcțiilor · 1994
4. Ordinul MDLPA nr. 975/2026 privind formularele autorizării (Monitorul Oficial nr. 711 din 26 august 2026) · 2026
5. FPSC: CATUC schimbă regulile jocului în construcții (Revista Construcțiilor) · 2026
6. Daniel Pițurlea (FPSC): decalaj de 3 miliarde euro între lucrările PNRR executate și plăți (Agenda Construcțiilor) · 2026
7. Cristian Erbașu (FPSC): probleme de lichiditate în construcții după decalajele dintre lucrările executate și plățile prin PNRR (Gândul) · 2026
8. Inspectoratul de Stat în Construcții: Sinteza activităților desfășurate în anul 2025 · 2026